Cu ochii făcusem o stea două,
norii parcă stăteau să plouă.
Grade-n cap şi în stomac,
parfum sub ureche,
fum de ţigară,
aburi şi zgomot,
cuvinte şi gesturi,
gunoaie şi resturi.
Zâmbește,
e un alt nou început.
~ of sunshine and storm ~
12 responses to “delir”
-
Cerul e nervos –
I-ai înmulţit stelele
din priviri.
Inimos,s-a plâns lui Dumnezeu
care i-a dat eject.
Acum e trist,
defect.Se-neacă-n fumul de ţigară
amanetat pe-un vis:
vrea luna să-l iubească aşa ca el pe ea.
Ce compromis.Pentru lună.
Că nu-i de-ajuns să fii iubit.
Frumos e ca să te iubească cel ce tu-l iubeşti pe el.
Ori luna pentru cer
Simte defel.:)
LikeLike
-
Sărbători fericiteeeee !!!
Cum ai petrecut până acum?
:)LikeLike
-
12 sarmale (împărţite echitabil pe 3 zile), 3 bucăţi de carne afumată, o salată mare şi verde (n-aş şti exact ce era în ea), tata în vizită (deci stres, curăţenie excesivă), 2 prieteni din Geneva (plictisitori), tenis cu fratelo, 3 vizite prelungite în pub, o poezie pe-un blog frumos.
LikeLike
-
Ei…parca nu fu’ chiar asa de rau :))
LikeLike
-
Your turn
LikeLike
-
Pai.
Joi – suc cu nepoteii dupa colindat, apoi ultimele 10 minute din stand-up comedy show-ul lui Teo (cafe deko) din pub, party pana pe la 3
Vineri – trezit, mancat, spalat, iesit la cafea, apoi seara scos o prietena deprimata in oras(fara efect).
Sambata – masa in familie la sormea,somn, apoi inapoi in oras, cafea la Moshu, bere la Fiord, apoi o fuga pana la Irish, si apoi acasa.
Duminica – back to bucharest, concert Vama in Cismigiu.
Luni, Marti – plictisLikeLike
-
Noroc cu luni şi marţi că te-ai mai distrat şi tu
LikeLike
-
Daa. Thank god for mondays and tuesdays :D
LikeLike
-
Trebuie să-ţi spun asta. Abia am intrat pe uşă, nici nu m-am descălţat.
Mă întorc din oraş. Înainte să intru pe scara blocului o ea cu umbrelă maaaare şi înaltă (părea o paraşută. umbrela.) şi un el la doi paşi în urmă, împingând harnic căruciorul cu copilul. Eu intru pe scară, ei ies. El bombăne în spatele ei: “Te-am iubit ca un prost”. Şi ea aruncă pe spate, superb: “Ai fost un prost că n-ai iubit pe cine trebuia”.Cât de tare?!?
LikeLike
-
Hah. Dezamăgitor de comun cuplu.
Uite una întradevăr tare.
Eram în drum spre liceu, întârziasem, ca de obicei, la prima oră de curs, şi era atât de al dracu de frig că stăteam doar cu nasu în bărbie. Când pentru un moment mi-am ridicat privirea ca să mai refresh-uiesc unpic traseul, am văzut în faţa mea un cuplu.
Ea mergea într-o cârjă şi avea piciorul stâng amputat de deasupra genunchiului, iar el stătea în stânga ei, ţînând-o de după şold. Am rămas comtemplativă cu privirea spre ei, şi fără să mai simt frigul sau nimic altceva i-am privit din mers până când ei au luat-o spre o altă direcţie decât a mea.
Am ajuns la şcoală cu ochii înlăcrimaţi.
Nu de la frig, ci pentru că el nu şi-a dezlipit mâna de pe ea tot drumul…LikeLike
-
Eeee…păi mai comun e cuplul tău. Pentru că într-o proporţie încurajator de mare, ei rămân alături de ele atunci când se întâmplă ceva de genul picior amputat, rinichi lipsă, paralizie parţială. La fel cum, într-o proporţie enervant de mare, ele abandonează în cele mai multe din cazuri.
LikeLike
-
Parcă m-aș lăsa deranjată de opinia ta, dar parcă n-am nici argumente anti-misoginiste + că e 8 dimineața și n-am dormit, așa că mă amuză ideea că, poate inconștient,noi femeile, ne victimizăm uneori…și parcă ar avea legătură cumva cu ce spui tu. Nu-ți dau dreptate, totul e relativ…
Eu fac asta uneori fără să-mi dau seama pe moment, și când îmi revine în minte situația/întâmplarea respectivă mă semi-deprim dându-mi seama cât sunt de penibilă în momentele alea.
Dar caut să mă vindec…caut…LikeLike
Gaea Nada 
Leave a comment