Am de ales între pământul rece şi aspru din care îmi iau sevele, energia din care pot trăi ceva mai mult şi între privirile admirative ale posibilului cumpărător, grija lui faţă de mine, aprecierea lui, blândeţea cu care trece peste efemeritatea mea, plăcerea cu care mă îngrijeşte şi mă ţine la loc de seamă, chiar şi pentru o perioada oricât de scurtă…

Ce-ar alege o floare?

Cum poate fi ea pasivă?

Cum poate înflori în fiecare an, după iarnă, cu aceeaşi frumuseţe uluitoare ?

Aş vrea să fiu o floare!

Să nu-mi mai pese de pământul şi admiratorii mei.

Să înfloresc pentru mine!

Şi să nu-mi mai pese!