Linii multe, arcuite,
puncte mari şi bolduite
văd pe tine. Ochiometric,
pari din ce-n-ce mai sintetic.
Umbra ta creează valuri,
în mulţime, idealuri.
Dar eşti gol ca o carcasă
și mă-ntreb de ce îmi pasă?
Ştiu povestea pe de rost:
nu va fi, nu e, n-a fost.
Eu nu cu ochii te-am văzut
dar o iau de la-nceput.

Leave a comment