~ of sunshine and storm ~

Nimănui nu-i pasă…

Sunt eu confuză sau se întâmplă ceva cu tineretul din ziua de azi?

Azi e luni, 7 seara și de joi am tot încercat să dorm. Serviciul, stresul și toată oboseala acumulată, nu mi-au oferit comfortul necesar de relaxare și nici dorință de-a dormi nestingherită, așa cum obișnuiam acum ceva timp. Serviciul ăsta mă omoară. Fizic-încet și sistematic, psihic-încet și sistematic, spiritual-încet și sistematic. Nu mai am timp de nimic, deși știu că m-aș putea organiza cumva. Mi-e greu să mă organizez, ce dracu e așa de greu? Căcat, nu-i greu…așa m-am obișnuit și mi-e silă rău de tot să fac ceva…orice. Mă stimulează doar invitațiile la distracție și depravare. Vreau muzică bună, nu știu exact ce muzică, vreau o muzică să mă scoată din starea asta. Nu tipa asta care concertează în Cișmigiu despre iubire și lipsa regretului la trecerea anilor. Pe dracu, e o frustrată și asta…știu sigur. Simț eu asta în zâmbetul ei larg dedicat mulțimii de pensionari care n-au ce face luni seară în casă și vin cu vecinii de la bloc în parc că să “se distreze”. Se distrează oamenii…nevoie mare. Cine nu și-ar dori-o pe Anastasescu, sau cum căcat o mai chemă și p-asta care sună a Radio România Actualități…muzică comunistă pentru pensionari plictisiți. Aștept ziua în care o să concerteze Prodigy în parc la Cișmigiu, așa, aleatoriu, luni seară, pentru micul amuzament al tinerilor plini de speranțe de viață. Aș vrea, în loc de festivaluri pentru pensionari și muzică de căcat pentru 550 de ani de București, să aud concerte și festivaluri tinerești…cu MUZICĂ BUNĂ și tot ce-și doresc “ăștia tineri”. Aș vrea să-l aud pe John Mayer și Alicia Keys…pe Lenny Kravitz și de ce nu, pe Lauryn Hill & friends la Motoare, la o bere, trăgând un concert spontan la lounge.

Frate, uite cum s-a denaturat omenirea…un copil de max 11 ani vine și-mi cere “o țigare”…pe fundal se aud acorduri din generația lu’ Ceașcă, puștani se dau cu hidrobicicleta, câțiva îndrăgostiți se sărută pe malul lacului, alții beau bere. .Nimănui nu-i pasă.

Un festival amărăștean pentru “550 de ani de bucurești”…

4 responses to “Nimănui nu-i pasă…”

  1. Try xanax. Face minuni, distruge vieti, dormi putin, realizezi multe ;) And in the end it doesn’t really matters!

    Like

  2. Nu-ti vei pierde prietenii…vei pierde doar oamnei care nu stiu cn esti…oameni care nu conteaza…esti f tare!!

    Like

  3. N’am avut rabdare sa citesc chiar tot. Oricum iti cam dau dreptate in mare parte. Ai despartit gresit injuraturile alea. Take care!

    Like

  4. Ti-a luat 3 ani ca sa poti comunica din nou cu mine. Eu asta am asteptat…si acum ma bucur ca am avut dreptate in tot acest timp si nu te-am considerat un om rau.Esti asa cum am stiut de la inceput si nu ar trebui sa mai ascunzi niciodata aceasta parte a ta.Esti un om bun in esenta iar asta conteaza mai mult decat aparentele pe care le-ai tot afisat. Eu in schimb am stiu de tine si elteregoul tau. Ma bucur ca esti aici si citesti despre mine. sper sa-ti ajute cu ceva vorbele mele si te mai astept sa lecturezi. pace

    Like

Leave a comment