Somnoroasă păsărică,
din cuib nu-i mai cânți în strună,
iar pădurea cea umbroasă
n-a mai tremurat de-o lună.
Fi și tu-nțelegătoare,
că el nu te mai iubește!
Unda lui feromonală
alte fete-ademenește.
Hai, găsește-ți consolare
într-un vis uitat sub Soare,
căci și fapta asta seacă
o să treacă.
N-o dura la veșnicie!
Ai să vezi în curcubeu
fața lui și scris de mână:
“cel mai mare derbedeu“.

Leave a comment