Ba nu!
Țin’te bine!
Chiar nu e momentu’ acum
să uiți de tine!

Nu poți
nici să-l lași,
calci nisipul pe-ai lui pași
și pe-un fir de vânt sărat,
te pierzi în sărutat.
Idioți.

În beția lor nătângă
au uitat și cum îi cheamă.
Au lăsat să îi pătrundă
dragostea cea fără teamă.

-Au trecut ca-ntr-o clipire
anii petrecuți cu el.
M-a hrănit Iubire,
inimii – castel.

-Degeaba anii au trecut
și-am mâncat căcat cu roaba,
că ea tot n-a priceput
că n-o iubesc degeaba!

Doi tineri irosind
ani prețioși din viață,
neștiind că-s efemeri
în relația de față.