De rostogol ți-e cald sideful

purtat de valurile mării

cu rodul undei de Iubire

născută-n pânzele uitării.

Din ochi cioplit-ai relieful

de belșug al întâmplării,

precum haosul dansează

șuvoaie de culoare zării.

În trezia hipnotizantă

a insulei mentale vide

ești siluetă oscilantă

de lumini efemeride.