De rostogol ți-e cald sideful purtat de valurile mării cu rodul undei de Iubire, născută-n pânzele uitării. Din ochi cioplit-ai relieful de belșug al întâmplării, precum haosul dansează șuvoaie de culoare zării. În trezia hipnotizantă a insulei mentale vidă ești siluetă oscilantă în oglindirea ei lichidă.