Gaea Nada

~ of sunshine and storm ~

versuri

  • dEUs

    (11:22) Ai căzut din cald în frig, magnetizat către Lumină. Acordeon făcut cârlig de cordonu-n care rumină. -Nu pleca încă, te rog! Nu știu ce să fac aici! Nici cine ești, nici cine sunt, nici încotro să merg nu-mi zici! Deschide ochii, inima. Extinde-ți plămânii, glanda. Așteaptă, în dansul de voci și căldură, al șaptelea… Read more

  • Din nou, către Sarai

    Sculptezi canioane colorate în oameni şi ai zâne-naripate  cu vrăji şi miresme de departe. În veselia-ţi beată, ai uitat ceva pe foc. Până s-apuci să sari din pat, erai deja secată de noroc. Dar, rumegând la ce a fost creezi obstrucție-n prezent şi, negândindu-te la cost, îţi torni în inimă ciment. Te pricepi așa de… Read more

  • Moment

    Sămânţă germinată, incognito amorez, înverzeşte palmată în arţar japonez. Fiecare primăvară are armata ei de muguri. Cu nectarul dând pe-afară, floarea de cireş stă ciucuri. În mecanica-i pulsare o iubeşte până moare. Un alt Soare, altă floare – dinamica nemuritoare. Read more

  • Ocheadă

    Luam cerul ca iris și Luna ca pupilă. Te priveam prin Ea în suflet, de departe. Apoi erai atât de aproape încât am devenit dependentă de sărutul tău de dimineață. Ah, mic dejunul cu dulceață de pe buzele tale! Îmbrățișarea ta caldă și moale. Mor de-amorul tău febril, de gâlgâitul pueril, de ochi lance în… Read more

  • Sărut

    Acum e el lingura mică, unduios, radiind căldură. Îl sărut între omoplați și mă furnică perișorul ăla fin pe gură.   Read more

  • Fiori

    Narcisele mi-aduc aminte de-un Adonis învolburat în rouă. Fermecat cu o privire, îndrăgostit la două. “Curând pierdeam vocale, pe care, mi-a venit natural să le înlocuiesc cu virgulele primite de la el. Și, oh, mama, ce propoziții frumoase ne-au ieșit!” Rămase fără glas… un tremur vertical îi aduse aminte că și ea lăsase geamu-ntredeschis, cândva. Read more

  • Copac

    Copacule, tu m-ai uitat de mult! Îți cuprind cu pieptul trunchiul și ascult… Zgârie în timpane o tăcere abisală: ale ei note profane, disonanță rituală. Seva nu-ți mai urcă lin, parcă are spânzurat de gleznă globul milenar de chin. În jurul tău totul merge în derivă și tu stai acolo, mut, cu nimica împotrivă. Nu… Read more

  • Către Sarai

    Printre sufletele colorate în nuanțe de hambar, te văd străluce, serendipituoasă. Și tu nici n-ai habar! Dintre crengile crescute ordonat, țintind spre Soare după cum li s-a dictat, te văd onduind, dar nu-n lumină. Chicotești la drumul lung. Și găsești, cumva, prin toată iarba-naltă, singura floare roză, ascunsă după ciuperci. Ți-am zis ce-ar trebui să-ncerci…… Read more

  • Pleci

    Mă privești viu și spui: “Ai grijă!”. Se trântește ușa-n urma ta și, în omagiu, brelocul se balansează în cheie încă vreo două minute. Ce treabă mai e și asta, în melanj cu legea firii să-mi stârnească vulturi în plex? Praful murmură confuz într-o așchie de Soare; dimensiuni se conturează și acolo, nestingheriți, ne vedem… Read more

  • Câteodată…

    Dintr-un vis frumos, cum nu s-a mai văzut, te-ndrepți tiptil și dureros către un final urât. Nu e cinic, cât real, din înger devii animal. Ce iubești te și distruge, de-asta toată lumea fuge! Tocești ochiul măsurând și tot te prinde când și când… Sincer, zic eu, pierdem vremea luând totu-n zeflemea. În locul tău,… Read more